Informare despre evaluarea primară referitoare la propunerea legislativă – LEGEA PRIVIND STATUTUL PERSONALULUI FEROVIAR(Bp nr. 205/2016)

16 Responses

1. Constituția României ,art 75 ,spune așa ,,,,(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.

   (3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
   Statutul a fost înregistrat în 13 04 2016 , au trecut 60 de zile ,,, În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate . Tacit …

2. http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/exclusiv-video-trenul-personal-suceava-ia-i-a-luat-foc-locomotiva-in-flacari–126634.html
   De aceea SCRL Brasov trebuie sa fie absorbita de SNTFC CFR Calatori SA. Asa ceva nu trebuie sa se mai intample.

3. initiativa cetateneasca de modificare a Codului muncii, adoptata de Senat. Documentul aduce schimbari majore legislatiei.
   Codul muncii va fi modificat semnificativ, potrivit unei initiative legislative cetatenesti ce a fost adoptata miercuri de Senat. Documentul, care a trecut cu succes la inceputul anului de verificarile Curtii Constitutionale, prevede flexibilizarea relatiilor de munca si echilibrarea raportului dintre salariati si angajatori. Printre principalele noutati incluse in proiect se numara modificarea contractului individual de munca, durata concediului de odihna si sporurile pentru munca suplimentara.

   Propunerea legislativa de modificare a Codului muncii adoptata tacit de senatori, in sedinta de miercuri, este initiata de Blocul National Sindical (BNS). Aceasta este una dintre cele mai mari confederatii sindicale reprezentative autohtone, care are in componenta peste 300.000 de membri de sindicat (lucratori din sectorul public si cel privat).

   Dupa incercarea esuata din 2012, initiatorii au luat de la capat procedura in 2014. Proiectul a primit avizul Consiliului Legislativ si a fost publicat in Monitorul Oficial in luna martie a anului trecut. Apoi, conform procedurii legale privind initiativele cetatenesti, au fost stranse peste 130.000 de semnaturi ale cetatenilor cu drept de vot (minimul necesar fiind de 100.000) si proiectul a putut fi inregistrat la Parlament si trimis Curtii Constitutionale (CCR).

   CCR a constatat in ianuarie ca propunerea legislativa respecta conditiile impuse prin lege si a comunicat acest lucru Senatului, care este prima Camera sesizata. Totodata, hotararea Curtii a aparut in februarie in Monitorul Oficial. Astfel, dupa indeplinirea acestor conditii, propunerea legislativa a intrat in procedura parlamentara de legiferare.

   Deoarece senatorii au depasit data pana la care trebuiau sa dezbata si sa aprobe propunerea legislativa, aceasta a fost adoptata tacit in sedinta de ieri. Mai departe, proiectul va ajunge la Camera Deputatilor, care este for decizional.

   Conform expunerii de motive a initiativei legislative, prin prevederile propuse se va asigura un echilibru in relatia dintre salariati si angajatori si se vor flexibiliza relatiile de munca.

   Propunerile de modificare a CIM vor fi comunicate in scris salariatului

   Proiectul de lege care a trecut de Senat introduce obligatia angajatorului de a comunica in scris salariatului orice propunere de modificare a contractului individual de munca (CIM).

   Apoi, in cel mult zece zile, salariatul va trebui sa ofere, tot in scris, un raspuns. Daca acesta va fi de acord, actul aditional la contract se va incheia in termen de 15 zile.

   “In cazul in care salariatul este de acord cu propunerea de modificare a contractului individual de munca, partile vor incheia in scris actul aditional la contract in termen de 15 zile de la data luarii la cunostinta de catre angajator a acordului exprimat de catre salariat. Actul aditional va intra in vigoare in momentul semnarii de catre parti, chiar daca acesta este incheiat dupa expirarea termenului de 15 zile”, prevede proiectul.

   Daca salariatul nu va fi de acord cu propunerea angajatorului sau daca nu va oferi un raspuns in termenul de zece zile, contractul nu va putea fi modificat.

   Concediu de odihna mai mic pentru salariatii cu norma partiala

   Cu toate ca, in prezent, angajatii cu norma intreaga si cei cu fractiune de norma au dreptul anual la acelasi numar de zile de concediu de odihna (adica cel putin 20 de zile lucratoare pe an), acest lucru va fi schimbat.

   Mai exact, in propunerea de act normativ este specificat ca, in cazul salariatilor cu norma partiala, concediul de odihna va fi acordat proportional cu timpul efectiv lucrat. Totusi, se prevede ca partile vor putea stabili — prin contractul colectiv de munca aplicabil — o durata mai mare decat aceasta.

   In acelasi timp, tot prin contractul colectiv de munca — sau prin CIM — se va putea stabili o durata egala cu cea la care au dreptul salariatii cu norma intreaga.

   Ore suplimentare saptamanale mai multe in anumite domenii de munca

   Codul muncii stabileste ca durata maxima a timpului de munca nu trebuie sa depaseasca 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.

   “Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de patru luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana”, se arata in actul normativ citat.

   Aici, propunerea legislativa prevede exact in ce domenii perioada aceea de referinta va putea sa fie mai mare de patru luni, dar de cel mult sase luni. Concret, durata saptamanala a timpului de munca va putea trece simtitor peste cele 48 de ore in cazuri precum:

   activitatile de securitate si supraveghere ce necesita prezenta permanenta in scopul de a proteja bunuri si persoane (gardieni, paznici, firme de paza si securitate);
   activitatile care implica nevoia de continuitate a serviciilor/productiei (servicii medicale, mass media, agricultura, transportul de calatori);
   sectorul transporturilor feroviare.
   Totodata, va exista si posibilitatea extinderii perioadei de referinta pana la maximum 12 luni, prin derogari ale contractelor colective de munca incheiate la nivel de sector de activitate.

   Sporuri pentru munca suplimentara si pentru disponibilitatea in timpul liber

   Munca suplimentara va fi compensata prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile, fata de 60, cat este in momentul de fata, plus ca se va acorda automat si un spor de cel putin 75% din salariul de baza.

   “In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila (…) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator dublului duratei acesteia”, se propune in proiectul de modificare a Codului muncii. Sporul respectiv va urma sa fie de cel putin 100% din salariul de baza.

   De asemenea, initiatorii propun si acordarea unui spor pentru perioadele in care salariatul se afla la dispozitia angajatorului in timpul sau liber. In aceasta situatie, activitatea va fi remunerata asemenea muncii suplimentare.

   Reglementarea activitatii desfasurate in alt loc decat sediul angajatorului

   Desi in momentul de fata Codul muncii contine prevederi referitoare la munca la domiciliu, noul proiect introduce si notiunea de telemunca.

   Aceasta va fi “o forma de organizare a muncii prin intermediul careia salariatii, utilizand tehnologiile informatice, indeplinesc atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detin in alt loc decat sediul sau domiciliul angajatorului, dupa caz”.

   Astfel, telesalariatii isi vor putea stabili singuri programul de lucru, iar angajatorul va putea sa verifice activitatea acestora in conditiile stabilite prin CIM sau prin contractul colectiv de munca.

   Telesalariatii si angajatii care lucreaza la sediul angajatorului vor beneficia de aceleasi drepturi.

   Ce masuri semnificative mai propune BNS

   In afara de cele prezentate, in initiativa cetateneasca adoptata de Senat se mai gasesc si alte propuneri notabile, cum ar fi:

   clauza de concurenta si cea de confidentialitate sa produca efecte doar pe durata CIM, nu dupa incetarea acestuia;
   cresterea perioadei de proba, pentru persoanele cu handicap, de la 30 la 45 de zile calendaristice, iar in cazul lucratorilor necalificati aceasta sa fie de cel mult zece zile lucratoare;
   CIM sa se suspende de drept pe durata efectuarii serviciului militar si angajatorul sa nu poata sa concedieze salariatul in aceasta perioada;
   angajatorul care face concedieri colective sa nu poata, timp de noua luni, sa incadreze salariati noi pe locurile respective;
   sa se poata incheia cel mult trei CIM pe durata determinata intr-un termen de maximum 24 de luni si acesta sa nu poata fi incheiat pe o perioada mai mare de 24 de luni, fata de 36, cat este acum;
   agentul de munca temporara sa fie societate comerciala sau PFA, nu persoana juridica, asa cum este prevazut in prezent in Codul muncii;
   cuantumul net al salariului de baza minim sa nu fie mai mic de 50% din salariul de baza mediu net la nivel national comunicat de Institutul National de Statistica.
   Nota: Fisa de la Senat a initiativei cetatenesti de modificare a Codului muncii poate fi consultata aici.

   Ce procedura a urmat initiativa pentru a ajunge pe masa parlamentarilor

   In afara membrilor Guvernului si a parlamentarilor, initiativa legislativa mai poate apartine si unui numar de 100.000 de cetateni cu drept de vot.

   “Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative”, dispune Constitutia tarii noastre.

   Propunerea legislativa se aduce la cunostinta, conform Legii nr. 189/1999, prin publicarea in Monitorul Oficial, insa, inainte de acest pas, trebuie sa fie obtinut avizul Consiliului Legislativ.

   Astfel, proiectul initiat de Blocul National Sindical a obtinut avizul Consiliului Legislativ pe 10 februarie 2014 si apoi a aparut in Monitorul Oficial pe 11 martie 2014.

   De la publicarea in Monitor, initiatorii au avut la dispozitie sase luni pentru a strange minimum 100.000 de semnaturi de sustinere si apoi sa inregistreze initiativa legislativa la Parlament. Inregistrarea a fost facuta in septembrie, iar in ianuarie, asa cum prevede Legea nr. 189/1999, CCR s-a pronuntat asupra proiectului, gasind ca prevederile legale au fost respectate.

   Dupa indeplinirea acestui pas, hotararea CCR a fost comunicata Senatului pe 28 ianuarie 2015 si publicata in Monitorul Oficial in 5 februarie 2015.

   Senatul a adoptat miercurea asta proiectul in calitate de prima Camera sesizata, astfel ca, pentru ca prevederile acestuia sa se aplice, este nevoie si de aprobarea deputatilor. Initiativa cetateneasca va ajunge in perioada urmatoare la cealalta Camera.

   BNS a mai incercat sa aduca in Parlament aceasta initiativa cetateneasca si in 2012. Insa, dupa obtinerea avizului Consiliului Legislativ si publicarea in Monitorul Oficial din 16 noiembrie 2012, initiatorii n-au reusit sa stranga numarul necesar de semnaturi in perioada de sase luni pe care au avut-o la dispozitie, a explicat pentru AvocatNet.ro, la inceputul acestui an, Cristian Mihai, vicepresedinte al BNS.

   Din acest motiv, intreaga procedura a trebuit sa fie luata de la inceput. Totusi, fata de forma propusa in 2012, proiectul a mai suferit anumite modificari inainte de a fi publicat anul trecut in Monitorul Oficial.

4. Fie ca sfanta sarbatoare a Invierii Domnului sa-ti aduca cele patru taine divine: incredere, lumina, iubire, speranta. Clipe de neuitat alaturi de cei dragi si numai realizari!
   Paste fericit!

5. ,, Sute de angajați ai Companiei Naționale „Căile Ferate Române“ au protestat vineri, 22 aprilie, în fața Ministerului Transporturilor, spunând că sunt nemulțumiți de starea deplorabilă în care a ajuns sectorul feroviar românesc. ”Avem tronsoane unde trenurile nu pot circula cu mai mult de 5 kilometri la oră pentru că altfel ar face accident. De asta suntem aici, să atragem atenția că trebuie să prevenim un nou Colectiv”, a precizat Petre Trifu, impiegat de mișcare la CFR Caracal și membru al sindicatului RC Piatra Olt. Printre revendicările oamenilor s-au numărat lipsa investițiilor în sistemul feroviar, revizuirea legislației specifice sistemului de transport feroviar privind salarizarea, sistemul de pensii sau asistența socială și juridică. Directorul general al CFR Călători, Iosif Szentes, a fost prezent în mijlocul oamenilor care au participat la miting. ”Sunt deschis dialogului, iau în serios ideea de echipă și ideea de performanță în management. Am început anul 2016 cu majorări salariale de 10% și acordarea tichetelor de masă. Încerc să identific cât mai multe din problemele și nevoile cu care ne confruntăm și îmi doresc ca împreună să le găsim rezolvare”, le-a spus el oamenilor.
   Conducerea CFR Călători a transmis că își exprimă disponibilitatea participării la discuții pentru identificarea unor soluții viabile la revendicările sindicale, astfel încât să poată fi asigurate condițiile de muncă și drepturile legale ale angajaților. Cu toate că CFR Călători nu a mai beneficiat de investiții de la Bugetul de stat de mai bine de 5 ani, așa cum se arată într-un comunicat de presă trimis de reprezentanții companiei, se derulează proiecte de investiții pe două direcții: achiziția de trenuri noi (material rulant) și achiziția de dispozitive mobile de emitere și verificare bilete de călătorie în tren, precum și modernizarea materialului rulant. ”În ceea ce privește achiziția de material rulant nou, sunt două proiecte mari, şi anume achiziţia a 83 de trenuri electrice noi și a 27 de automotoare Diesel. Aceste două proiecte însumează peste 500 de milioane de euro, durata de derulare fiind până în 2020, la care se adaugă cei doi ani în plus de implementare, aşa cum este regula la fondurile europene”, au explicat reprezentanții CFR. Achiziția de material rulant creează contextul favorabil dezvoltării programului de îmbunătățire a serviciilor feroviare prin introducerea unor noi trenuri cu viteză sporită. ”Distanța București – Constanța de 225 km se parcurge în mai puțin de 2 ore, cu viteza maximă de 160 km/oră. Acest program se va continua și pentru rutele București – Brașov și București – Craiova”, au adăugat ei. Tot pentru creșterea calității serviciilor oferite este și investiția care se va face în dezvoltarea sistemul de e-ticketing prin achiziția de dispozitive mobile de emitere și verificare bilete de călătorie în tren, alături de managementul traficului, de localizare automată a vehiculelor, de video-supraveghere și de people counting. Acestea sunt condiții obligatorii impuse prin regulamentele din legislația europeană în vigoare, susțin reprezentanții companiei de transport feroviar. Legat de modernizarea materialului rulant, conducerea CFR a explicat că intenționează să modernizeze 30 de vagoane pentru care există acord-cadru şi banii prevăzuţi în planul de investiţii, din fondurile proprii ale CFR Călatori. În primele luni ale lui 2016 au ieșit din fabrică primele 5 vagoane care sunt deja în circulație. ”În plus, intenţionăm să mai modernizăm alte 40 de vagoane apte să circule cu 200 km/h și 20 de locomotive electrice. 15 sunt deja prevăzute în planul de investiţii aferent lui 2016. Acestea pot ajunge la viteze de până la 200 km/oră, au surse multi-tensiune şi pot fi folosite în componenţa trenurilor noastre care ajung la Viena. De asemenea, pentru 59 de vagoane se vor realiza servicii de adaptare a instalației de alimentare cu energie electrică și a părții de răcire a instalațiilor de climatizare”, potrivit celor de la CFR Călători. ,, .

   Citiți :
   http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=9&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwju9MaQ97HMAhWGkCwKHV-lBz8QFghIMAg&url=http%3A%2F%2Fwww.telegrafonline.ro%2Fprotest-al-angajatilor-cfr-ce-spun-reprezentantii-companiei&usg=AFQjCNEY54MoCAb8mryTYZlt1X2Kh2Da_w&bvm=bv.120853415,d.bGg

6. ,, Compania Natională de Cai Ferate “CFR” SA organizează licitaţie deschisă pentru întocmirea Studiului de Fezabilitate necesar modernizării tronsonului Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră. Valoarea totală estimată a contractului este de 19.267.200 RON fără TVA, sursa de finanţare fiind asigurată prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 -2020.
   Modernizarea liniei CF Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Frontieră la standarde europene are drept scop:
   • redeschiderea circulației trenurilor pe rețeaua București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Frontieră (via Grădiștea);
   • îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă a traficului feroviar;
   • reducerea timpului de călătorie prin creşterea vitezei de circulaţie pe întregul tronson;
   • îmbunatăţirea confortului în timpul călătoriei;
   • creşterea traficului de marfă de tranzit;
   • asigurarea legăturilor/conexiunilor feroviare aferente segmentelor Jilava – Bucureşti Progresu; Giurgiu Nord – Giurgiu Oraş;
   • reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi impactul negativ asupra mediului.,,.
   Citiți :
   http://www.feroviarul.ro/stiri-feroviare/comunicate-de-presa/licitatie-pentru-intocmirea-studiului-de-fezabilitate-necesar-modernizarii-tronsonului-bucuresti-nord-giurgiu-nord-frontiera

7. D-nul Diector General a inceput sa spuna, ce spunem noi de cel putin 6 ani( in toate postarile si comentarile presedintelui FSTFR/ANSF).

   ”Adevăraţii competitori ai companiei feroviare de stat CFR Călători sunt firmele de transport rutier, şi nu operatorii privaţi de transport pe calea ferată, a declarat directorul general al transportatorului feroviar de stat, Iosif Szentes, într-un interviu acordat News.ro.
   Sectorul căilor ferate din România a pierdut foarte mult teren în ultimii 25 de ani în special în raport cu transportul auto. Astfel, înainte de 1989, transportul feroviar reprezenta peste 80% din transportul total realizat în România, în timp ce ponderea a ajuns în prezent la doar 17%.

   În acest cadru al transportului din România, CFR Călători s-a confruntat şi în 2015 atât cu o scădere a cifrei de afaceri, până la 1,89 miliarde lei, de la 2,04 miliarde de lei în 2014, cât şi cu o reducere a numărului de pasageri transportaţi, de la 56 la 55 de milioane.

   Una dintre cauzele principale o reprezintă dezvoltarea masivă a transporturilor rutiere, spune şeful celui mai mare transportator feroviar de pasageri din România. 

   ”Sunt foarte multe microbuze şi autocare care preiau o parte semnificativă a călătorilor. Nevoia de mobilitate a oamenilor nu a scăzut”, a declarat Iosif Szentes, pentru News.ro. 

   Spre deosebire de transportatorii feroviari, companiile care fac transport rutier sunt mai eficiente, flexibile şi adaptabile pe distanţe scurte, de aceea mulţi pasageri aleg serviciile acestora, consideră şeful CFR Călători.

   În privinţa concurenţilor pe hârtie ai CFR Călători, transportatorii feroviari privaţi de pasageri, aceştia au început să opereze în România din 2004 şi beneficiază de subvenţii, la fel ca CFR Călători.

   Însă, în pofida apariţiei concurenţilor privaţi, CFR Călători domină în continuare piaţa, cu o cotă de 82% după indicatorul cheie al sectorului – tren-kilometri -, pe baza căruia se analizează performanţele companiei în contractele de servicii încheiate cu Ministerul Transporturilor.

   În prezent, patru operatori privaţi concurează CFR Călători pe piaţa transporturlui feroviar de călători: Regiotrans, Transferoviar Călători, Interregional Călători şi Softtrans. 

   Operatorii privaţi atrag călători datorită tarifelor mai mici practicate, situaţie explicată de directorul CFR Călători prin structura mai rigidă de  cheltuieli a companiei de stat şi prin politicile agresive ale companiilor private. 

   ”O companie care vrea să pătrundă pe o piaţă nouă practică, de obicei, o politică agresivă de preţuri şi vrea să aibe tarife mai mici decât cele ale competitorilor. CFR Călători are cheltuieli mult mai mari pentru că este un operator naţional, cu răspundere pe întreaga reţea. În plus, compania are nevoie de mai multe depouri unde să fie efectuate reparaţii pentru locomotive”, a afirmat directorul CFR Călători.

   În plus, subvenţiile acordate de către stat sunt mult mai mici în cazul CFR Călători, ca pondere în venituri, faţă de nivelul de la operatorii privaţi.

   În martie, Guvernul a aprobat o hotărâre, propusă de Ministerul Trasporturilor, prin care acordă compensaţii pentru asigurarea pachetului social, care reprezintă o formă de subvenţie din partea statului, de 1,22 miliarde de lei (275 milioane euro) pentru CFR Călători în acest an, în timp ce firmele private îşi împart restul de 256 de milioane de lei.

   Pentru CFR Călători, subvenţiile de la stat înseamnă circa 55% din costurile pentru asigurarea curselor, care se ridică la 2,23 miliarde lei, potrivit calculelor News.ro, pe baza cifrelor cuprinse în proiectul de hotărâre de guvern. 

   În schimb, firma privată Regiotrans, al doilea transportator feroviar de călători ca mărime, primeşte subvenţii totale de 144,9 milioane lei în 2016, care reprezintă 85% din costul total cu prestaţiile, de 169,3 milioane lei.

   În cazul celorlalţi trei operatori privaţi, subvenţiile reprezintă între 69% şi 87% din costurile cu prestaţiile feroviare. 

   În plus faţă de regimul diferit de subvenţionare, CFR Călători este afectată în activitate de modul de gestionare a rutelor de către operatorii privaţi.

   ”Ei renunţă, uneori de pe o zi pe alta, să opereze pe anumite secţii. Din cele 31 de secţii de pe care ei s-au retras, nu am reuşit să intrăm decât pe 11 sau 12 dintre ele. De pe aceste secţii noi ne-am retras mai demult pe baza unor decizii care, probabil, la momentul respectiv erau justificate”, a explicat Szentes.

   Cu toate aceste provocări, CFR Călători a încheiat 2015 cu un profit de peste 30 milioane lei, fiind al doilea an pe plus după şapte ani de pierderi. Veniturile totale au crescut cu aproape 9% faţă de 2014, până la 2,43 miliarde lei.

   Rezultatele mai bune au permis companiei să mărească salariile cu 10% anul trecut. Măsura a fost considerată insuficientă de către sindicate, care au cerut o majorare mai mare. 

   CFR Călători nu a făcut concedieri şi a înregistrat o reducere a numărului de angajaţi cu circa 400 în mod natural, prin pensionări şi plecări voluntare.

   Pentru acest an, compania estimează afaceri de 2,02 miliarde lei, în creştere uşoară faţă de 2015. Însă avansul va depinde atât de încasările din bilete, cât şi de nivelul subvenţiei acordate de stat, spune şeful CFR Călători. 

   Managerul mizează pe o mai bună organizare a companiei în perioada sezonului estival şi pe suplimentarea trenurilor către zonele turistice importante pentru a obţine încasări în plus în acest an. 

   CFR Călători a reuşit să reducă semnificativ arieratele în ultimii doi ani, de la 967 milioane lei la începutul lui 2014 până la la 361 milioane lei la sfârşitul lui 2014. În 2015, acestea au ajuns la 208 milioane lei, iar în 2016 există un plan de reducere a arieratelor la circa 177 milioane lei. 

   Reducerea arieratelor a avut loc în cadrul unui acord între Guvern, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

   Totuşi, directorul CFR Călători consideră că, pentru companie, reducerea accelerată a arieratelor nu a fost cea mai bună soluţie. 

   ”Eu, personal, aş fi preferat să nu plătim atât de repede arieratele, iar cu banii respectivi să-i investim inteligent în modernizări şi creşterea eficienţei. Aceste investiţii ne-ar fi permis să obţinem venituri suplimentare cu care să ne plătim datoriile. Dacă foloseam aceşti bani pentru investiţii, eram departe acum”, a afirmat Szentes, în interviul acordat News.ro.

   Însă reducerea arieratelor aduce acum un mare avantaj pentru CFR Călători, care dispune de mai multe fonduri proprii şi poate demara un plan complet de modernizare, spune şeful companiei de stat. 

   CFR Călători are nevoie să cumpere aproape 100 de automotoare şi rame electrice, în valoare de peste 570 milioane euro, pentru modernizarea unui parc vechi de aproape 40 de ani.

   În plus, amânarea unor investiţii în sisteme moderne de supraveghere a dus la apariţia unor cazuri precum cel de la Timişoara, unde mai mulţi angajaţi ai CFR Călători au sustras o cantitate semnificativă de motorină

8. ,, Președintele executiv al PSD, Valeriu Zgonea a fost exclus din partid. Ulterior, acesta își va pierde și funcția de președinte al Camerei Deputaților.Decizia a fost luată în unanimitate. ,, .
   Citiți :
   http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=5&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjn99Tgtq_MAhXHKiwKHY3eBRYQFggsMAQ&url=http%3A%2F%2Fwww.stiripesurse.ro%2Fvaleriu-zgonea-a-fost-exclus-din-psd_992505.html&usg=AFQjCNHRdQBo8pNlgb7lfXMlBg4vAqStOw&bvm=bv.120551593,d.bGg

9. Cine poate să-mi spună dacă va mai exista dezbaterea publică pe teme feroviare în Parlamentul României , dezbatere solicitată de CSN Meridian și de ANSF pentru a avea loc în 30 mai 2016 ?
   Întreb pentru că văd că social-democratii vor sa il lase pe Valeriu Zgonea si fara sefia Camerei Deputatilor dupa Paste, chiar in Saptamana Luminata ?
   ,, In saptamana patimilor, PSD l-a dat afara din partid pe Valeriu Zgonea. Iar dupa Paste, chiar in Saptamana Luminata, social-democratii vor sa il lase si fara sefia Camerei Deputatilor. ,, .
   Citiți :
   http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiqsfDvtK_MAhUCkSwKHdKOAeUQqQIIGzAA&url=http%3A%2F%2Fstirileprotv.ro%2Fstiri%2Fpolitic%2Fsedinta-in-psd-comitetul-executiv-decide-soarta-lui-zgonea-dupa-ce-l-a-atacat-pe-dragnea-nu-mai-putem-face-echipa.html&usg=AFQjCNG_XGZvdQh-ccnkbUM2EhdQ3xvXNQ&bvm=bv.120551593,d.bGg

10. Ministrul Transporturilor în data de 22.04.2016 când a fost MITINGUL de PROTEST CEFERIST a participat la Conferința Regională privind Planul de Investiții pentru Europa – Investind în Transporturi din Ljubljana .
    ,, Ministrul Transporturilor, Dan Costescu, participă astăzi, 22.04.2016, la Conferința Regională privind Planul de Investiții pentru
    Europa – Investind în Transporturi din Ljubljana, Slovenia.
    Ministrul Dan Costescu a luat parte la trei sesiuni de discuții alături de comisarul European pentru Transporturi – Violeta Bulc, miniștrii transporturilor din Europa Centrală și de Est, conducerea Băncii Mondiale, a Băncii Europene de Investiții și a Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, echipa din conducerea Direcției Generale Mobilitate și Transporturi, precum și consultanți ai Comisiei Europene (Jaspers).
    În cadrul întâlnirilor, a fost abordată tema oportunităților de finanțare pentru proiectele de transport prin intermediul Fondului European de Investiții Strategice, precum și provocările determinate de Planul de Investiții.
    Ministrul a subliniat poziția României în acest context pe mai multe niveluri:
    • la nivel strategic – prin aprobarea Master Planului General de Transport
    • la nivelul managementului de proiecte – prin pregătirea, implementarea și monitorizarea proiectelor desfășurate
    • la nivelul companiilor de infrastructura – prin restructurarea propusă pentru CFR Marfă și CNADNR
    • la nivelul cadrului legislativ – prin simplificarea acestui cadru pentru accelerarea proiectelor de infrastructură.
    Ministrul Transporturilor și-a manifestat intenția de a reanaliza portofoliul de proiecte pentru a stabili, ținând cont și de politica bugetara a Guvernului, care dintre aceste proiecte pot fi finanțate prin intermediul Fondului European pentru Invesiții Strategice (cunoscut ca Planul Junker). Stabilirea acestor scheme de investiții poate reprezenta un ajutor concret pentru securizarea proiectelor din Masterplan până în 2020 sau poate permite devansarea proiectelor planificate după 2020, ceea ce ar însemna o implementare accelerată a Master Planului General de Transport.
    „Nu ne putem permite să oprim furnizarea infrastructurii de transport către țările noastre, ci trebuie să creștem viteza de distribuție. Economia țărilor noastre depinde de asta. Să considerăm că proiectele noastre nu oferă doar mobilitate și conexiune, dar sunt concepute și pentru a oferi dezvoltare economică.” a declarat Ministrul Transporturilor, Dan Costescu. ,, .
    ,, „Apreciez ca România este în sfârșit, începând cu 2016, o prezență activă în consiliile de miniștri ai transporturilor. Apreciez pașii făcuți în ultimele luni la nivel strategic și la nivelul companiilor de infrastructură feroviară și rutieră, dar și la nivelul simplificărilor legislative. Vă mulțumesc, domnule ministru Costescu, pentru că mi-ați reamintit că noile mecanisme de investiții ar trebui să fie incluse în strategiile naționale ale fiecărui stat membru.”, a replicat Comisarul European pentru Transporturi, Violeta Bulc, la finalul intervenției ministrului Dan Costescu în plenul conferinței. ,, .

11. Numărul efectiv de personal estimat pentru finalul anului 2016 la SNTFC,,CFR Călători,,SA este de 12.764 de angajați.
    Citiți :
    http://gov.ro/ro/media/comunicate/comunicat-de-presa-edinta-de-guvern-bugetul-de-venituri-i-cheltuieli-pe-anul-2016-al-sn-cfr-calatori-s-a-aprobat-de-guvern&page=1

12. Pai daca nu se mai afla alte initiative legislative similare, sa inteleg ca tovarasii de la FML – Mantica si FNFMC – Marica, ne vrajesc cind arunca trombonul ca statutul a fost votat si trecut de senat?
    Mari barbati, mari caractere, mon cher!
    Cum mama naibii le mai acorda cineva incredere si le mai dau si cotizatia?

13. S-a aprobat bugetul.
    Liber la mizilicul de 150 de lei pentru Paste (2 in 1 – cumulat cu Ziua feroviarului)!
    Citeva informatii despre buget CFR SA:
    Influența creșterii salariului minim brut garantat în plată începând cu 1 mai 2016 pentru un număr de 7.752 salariați;
    Reîntregirea cheltuielilor cu salariile pentru întregul an 2016 determinată ca urmare a acordării unei creșteri cu 10% a salariilor tarifare începând cu 18.12.2015;
    Necesitarea angajării unui număr de 100 de salariați începând cu 1 mai 2016.
    Concluzii pentru CFR SA:
    A) 7752 dintre noi am “reusit performanta” sa fim platiti la salariul minim pe economie, cit un necalificat?
    B) Poate acum inteleg si cei care au ramas indiferenti ce importanta au coeficientii de ierarhizare!
    C) Daca indiferenta va continua, in 2-3 ani la cfr vor lucra numai necalificati si…sefi!
    Intrebare:
    1. In urma aprobarii bugetului, se vor acorda clase de salarizare prevazute in CCM ?… Mai ales pentru cei care de 4-5 ani sunt la minim fata de colegii de la acelasi post de lucru?
    2. Angajarile se vor face pentru posturi de executie? …sau pentru plimbatori de hirti?
    Indiferenta si obedienta celor multi fata de cei putini “aflati la butoane” (“sprijiniti” sindical sau politic) costa tot mai mult!….Iar “costurile” vor fi achitate tocmai de cei indiferenti si obedienti!

14. http://gov.ro/ro/media/comunicate/comunicat-de-presa-edinta-de-guvern-bugetul-de-venituri-i-cheltuieli-pe-anul-2016-al-cncf-cfr-s-a-aprobat-de-guvern&page=2

15. http://gov.ro/ro/media/comunicate/comunicat-de-presa-edinta-de-guvern-bugetul-de-venituri-i-cheltuieli-pe-anul-2016-al-sn-cfr-calatori-s-a-aprobat-de-guvern&page=1

16. Citiți :
    http://www.tvrplus.ro/editie-prim-plan-439874