STATUTUL PERSONALULUI FEROVIAR A PRIMIT AVIZ FAVORABIL ÎN COMISIA PENTRU DREPTURILE OMULUI, CULTE ŞI PROBLEMELE MINORITĂŢILOR NAŢIONALE A CAMEREI DEPUTAŢILOR

Statutul Personalului Feroviar a fost dezbatut la comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale a Camerei Deputaților în data de 21.02.2017, cu o zi înainte faţă de programarea iniţială, acesta primind aviz favorabil cu majoritate de voturi (11 voturi pentru, 0 abtinere, Pruna Cristina – USR şi un vot împotrivă, Durus Vlad Emanuel – USR)

La şedinţă au participat pentru susţinerea statutului reprezentanţii Alianţei Federaţiilor Tehnice Feroviare: Iulică Măntescu, Maxim Rodrigo-Gabriel şi Georgel Petrache.

Punctul de vedere iniţial al comisiei a fost de amânare a avizării. Prezenţa reprezentanţilor AFTF în sală şi susţinerea Preşedintelui Comisiei, dl. Ibram Iusein au contribuit la exprimarea votului comisiei.

 

SHARE

25 Responses

  1. ,, Călătoriile gratuite pentru studenţi ar putea însemna în 2017 un efort bugetar de 180 de milioane de lei (40 de milioane de euro). Cu aceşti bani, CFR Călători putea cumpăra opt trenuri noi sau repara 94 de locomotive electrice, conform calculelor ECONOMICA.NET.
    În perioada 1 – 20 februarie 2017, în baza HG 42/2017 au fost emise studenţilor peste 240.000 de bilete gratuite şi un număr de peste 3.000 abonamente lunare. Valoarea de decont a acestor călătorii este de peste 10,8 milioane lei, au spus reprezentanţii CFR Călători.
    Practic, datorită gratuităţii, CFR Călători înregistrează un trafic dublu de studenţi faţă de anul trecut, când în perioada 1-19 februarie 2016, studenților le-au fost emise peste 132.000 bilete cu reducere și doar 250 abonamente.
    Introducerea călătoriilor gratuite pentru studenţi a generat astfel un cost pentru bugetul statului în medie de circa 540.000 lei/zi. Pentru întreg anul, costul ar ajunge la 180 de milioane de lei (40 de milioane de euro), la un calcul grosier.
    260 de locomotive din parcul de 358 de locomotive electrice al CFR Călători, adică 80%, necesită reparaţii ce costă în jur de 500 de milioane de lei, după cum a explicat şeful companiei într-un interviu pentru Agerpres. Rezultă că, în medie, costul reparării unei locomotive electrice ar fi de 1,92 milioane de lei. Din cele 180 de milioane de lei ar putea fi reparate astfel 94 de locomotive electrice.
    De asemenea, compania aşteaptă bani de la buget pentru a putea cumpăra trenuri noi, după ce nu a mai făcut o astfel de achiziţie de ani de zile. ,, .
    Citiți :
    https://www.feroviarul.ro/stiri-feroviare/revista-presei/economica-ce-ar-fi-putut-sa-faca-cfr-calatori-cu-banii-pe-calatoriile-gratuite-ale-studentilor

    Citiți :
    https://www.feroviarul.ro/stiri-feroviare/comunicate-de-presa/5-trenuri-controlate-386-bilete-la-tarif-de-taxare-in-tren

  2. Citiți :
    http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjoiKjjt7jSAhWlJJoKHQTQDK8QFgggMAE&url=http%3A%2F%2Fwww.businessmagazin.ro%2Factualitate%2Fveste-soc-de-la-bruxelles-romania-primeste-cea-mai-dura-lovitura-posibila-dupa-aderarea-la-ue-reactie-de-urgenta-a-lui-iohannis-suntem-ferm-impotriva-acestei-propuneri-16178644&usg=AFQjCNE5gnVJbiUjW9FWMGFWzHYKdM8moA&bvm=bv.148747831,d.bGs
    ,, Iohannis: Reconfigurarea UE ar duce la dezintegrarea proiectului european
    Ipoteza unei reconfigurări a Uniunii Europene a fost discutată şi în România, la Palatul Cotroceni, acolo unde preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu prim-ministrul Republicii Malta Joseph Muscat, cu care a vorbit şi despre efectele retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar şi despre protejarea drepturilor cetăţenilor români aflaţi în Regat. Şeful statului a avertizat că scenariile vehiculate în ultima perioadă referitoare la o Europă cu mai multe viteze, de exemplu, ar putea duce la scindarea blocului comunitar.
    „Cu privire la dezbaterile referitoare la viitorul Uniunii Europene, preşedintele Klaus Iohannis a reconfirmat angajamentul ferm al ţării noastre de a contribui la consolidarea proiectului european. Şeful statului a reiterat că, pentru România, continuarea integrării la nivelul UE rămâne un obiectiv strategic. Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune a cercurilor concentrice. În opinia sa, asemenea formule de reconfigurare a Uniunii ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european. Şeful statului a subliniat că România se pronunţă pentru o Europă puternică, consolidată, unitară şi incluzivă”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
    Discuţiile au vizat şi viitoarele negocieri privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, iar preşedintele Iohannis a subliniat că e nevoie ca, după Brexit, Regatul Unit să rămână un partener strategic al UE, într-o relaţie cât mai strânsă.
    „Preşedintele României a accentuat importanţa deosebită a menţinerii unităţii celor 27 de state membre UE. Şeful statului a subliniat că, pentru România, este foarte important ca prevederile Acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană să asigure protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români aflaţi în Regatul Unit, astfel încât aceştia să poată beneficia şi după Brexit de drepturile deja dobândite. Totodată, Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru un parteneriat deschis între Uniunea Europeană şi Marea Britanie după Brexit, arătând că Regatul Unit este un partener strategic al Uniunii şi este important ca acesta să rămână într-o relaţie cât mai apropiată de UE”, se mai precizează în comunicat. În cadrul întâlnirii au mai fost discutate subiecte de actualitate de pe agenda europeană, criza migraţiei, precum şi priorităţile Preşedinţiei malteze a Consiliului UE. ,, .

  3. Tractionistii de la firmele particulare vor primii aceleași drepturi ? Ce urmează acum

  4. Tractionistii de la firmele particulare vor primii aceleași drepturi ?

  5. http://m.hotnews.ro/stire/21627098

    “Vreau sa ma gandesc la un tip de indicatori de performanta aplicabil la modul general”
    Ministrul spune ca se ia in calcul si schimbarea indicatorilor de performanta astfel incat membrii Consiliilor de Administratie sa primeasca remuneratii mai mari. “Sa nu cadem in populisme, remuneratia la nivelul Consiliului de Administratie nu este una care sa stimuleze performanta”, spune Petrescu. Acesta da exemplul membrilor CA de la CFR SA, care ar fi platiti cu 1.770 lei brut pe luna. Intrebat de ce ar merita unii administratori mai mult in conditiile in care si performanta companiei este slaba, Petrescu a spus ca nu vin manageri buni pe o suma asa mica si, astfel, nici societatea nu creste. “Daca ne uitam pe cifrele financiare, putem sa spune ca nu merita, dar cum dam o sansa companiei? Managerii care merita credeti ca vin pe 1.400 RON?”, intreaba ministrul.

    Petrescu spune ca remuneratiile erau mai mari pana in 2013, insa Guvernul Ponta a adoptat modelul polonez, stabilindu-le la nivelul veniturilor medii din industriile in care activeaza companiile. Un administrator era platit, la CFR Calatori, si cu 2.400 euro/luna, iar dupa adoptarea modelului polonez, indemnizatia a scazut la 1.600 lei, potrivit spuselor ministrului.”

  6. REPORTAJ AUTHOR: AGUD TEODOR – 31/05/2012 Share Twitter Facebook

    5 comments
    Viaţa pe calea ferată
    În lumea lor, Petru Pascaru, un băcăuan robust, în vârstă de cincizeci de ani, face treabă de „tracționist“. Aşa li se spune mecanicilor de locomotivă înlimbajul intern al ceferiştilor. Când prinzi vechime în profesie, ajungi la dibăcia să îmbrânceşti un sinucigaş de pe calea ferată cu o locomotivă de 120 de tone şi să-l scapi totuşi cu zile. La post, acolo în cabina aia la doi metri de şina ferată, mecanicii sunt supravegheați şi de o altă conştiință decât a lor. Nişte automate reci le „toarnă“ şefi lor şi cea mai mică greşeală dintr-o cursă. Precum o locomotivă, mecanicii trec ei înşişi prin întâmplări în care oameni îşi pierd viața, dar merg mai departe. Datorie de serviciu.

    Pascaru e mecanic de locomotivă de mai bine de treizeci de ani la Depoul Gării Bacău. Nici un mecanic nu scapă de incidente – sunt ca urmele muşcăturilor de câini de pe picioarele poştaşilor, precum cercurile ce arată vârsta unui copac.

    Locomotivele conduse de Petru Pascaru au la activ 110 oi luate-n roţi, în două tranşe, cinci cai şi câţiva oameni. Prin 2005, mastodontul de oţel pe care-l pilota a curmat zilele unui tânăr care s-a aruncat pe şine în zona combinatului chimic de la intrarea în Bacău dinspre Bucureşti.

    Şi azi, pe plugul locomotivei vopseaua e zdrelită în urma acelei buşituri. A avut parte şi de un bolnav psihic, la Hemeiuşi, judeţul Bacău, de un gardian public, tot în Bacău, acum trei-patru ani, de două maşini, în care nu a murit nimeni, că au intrat şoferii în locomotivă, din lateral, şi de o femeie, la Roman, în Neamţ.

    Cea din urmă a avut zile. „A citit-o“ că are de gând să sară în faţa trenului şi a pornit garnitura doar un metru, cât s-o păcălească, femeia s-a aruncat, locomotiva de 120 de tone a îmbrâncit-o uşor, mecanicul a frânat şi a scăpat-o cu zile. „E oribil când auzi cum face «cranţ» pe sub roţi! Dar te obişnuieşti!“, spune meşterul încercând să pară că vorbeşte ca despre un lucru de zi cu zi.

    Veşti proaste pentru teribilişti

    Neplăcute sunt pentru tracţionişti şi pasajele unde se intersectează calea ferată cu drumurile semnalizate de „crucea Sfântului Andrei“. Acolo dai de şmecheraşi care accelerează până îţi stă inima, apoi frânează brusc.

    Sunt şoferi care chiar cred că pot trece primii de întretăierea căilor de asfalt şi oţel şi sfârşesc sub roţi. „Astea duc laprobleme cu tensiunea. Eu am! Dar, de anul trecut, s-a introdus şi la noi consilierea psihologică gratuită. Te mai descarci“, oftează uşor Pascaru.

    În câţi metri frânează o garnitură de tren? În funcţie de numărul de vagoane şi de viteză – de la trei până la 16 vagoane şi între 70 şi 120 de km/h – e nevoie, de la caz la caz, de o distanţă de frânare cuprinsă între 500 şi 1.000 de metri.

    A doua conştiinţă a mecanicului: „Om mort“

    „Pedala“ despre care auzisem că trebuie să o acţioneze mecanicul de locomotivă la anumite intervale de timp pentru ca trenul să se deplaseze nu este un mit. Poartă un nume ce dă senzaţia c-ar fi vorba despre vreun grad în poliţie, se numeşte „dispozitiv de siguranţă şi de vigilenţă“.

    Pe vremea locomotivelor cu aburi, denumirea oficială era „dispozitiv om mort“. Mecanicul trebuie să ţină apăsat mecanismul, cu piciorul, treizeci de secunde. Cinci secunde pedala rămâne liberă, apoi, iar treizeci de secunde este apăsată.

    Şi tot aşa. Dacă mecanicul iese din ritm, o sonerie îl avertizează cum că mai are la dispoziţie două secunde, apoi trenulse opreşte. „Dispozitivul este creat pentru siguranţa circulaţiei.

    Dacă nu l-ai acţionat, înseamnă că s-a întâmplat ceva cu tine, iar trenul intră în frânare de urgenţă şi se opreşte. Mai avem instalaţia autostop, «induşi », cum îi spunem noi, care controlează viteza şi opreşte trenul, tot automat, când mecanicul nu respectă culoarea roşie a semaforului“, descrie Pascaru mecanismele care-i protejează pe călători şi îi veghează lui însuşi limitele.

    Un adevărat meseriaş nu numără secundele, calupurile alea de 30 sunt deja un reflex, ca la dans. „Mie, sunt trenuri care nu-mi «sună» de la Bacău la Iaşi“, intervine în discuţie un alt mecanic, Alexandru Hazu. Dacă „Om-mort“ sună de trei ori pe lună, atunci şefi i te trimit la vizita psihologică la regională, la Iaşi. Dacă sună mai des, atunci nu mai ai ce cauta în rândul tracţioniştilor.

    Când „cutia neagră“ te scapă de puşcărie

    Pe 10 mai 2008, Alexandra Cosmina Dimofte, 17 ani, fi ică de ceferist vrâncean, murea într-un accident feroviar la Valea Călugărească, în Prahova. O şină s-a desprins la un macaz, a spart podeaua primului vagon al trenului 1661 Bucureşti – Iaşi şi a sfărâmat pieptul adolescentei. Garnitura a deraiat, alţi patru oameni au fost răniţi. Mecanicul de pe acea cursă a stat în şoc traumatic mai bine de o săptămână.

    „La acel macaz, era o limitare de viteză de 70 de kilometri pe oră. Locomotiva este dotată cu un vitezometru cu memorie, o cutie neagră la fel ca la avioane. Datele din dispozitiv sunt citite după fiecare cursă. Când inspectorii au citit banda, au constatat că locomotiva mergea cu 68 de kilometri pe oră. Dacă trenul ar fi avut viteză mai mare cu doar doi kilometri şi ceva, pe mecanic îl mânca puşcăria! S-a demonstrat că incidentul a fost cauzat de o defecţiune la macaz“, îşi aminteşte Petru Pascaru despre un accident care a făcut vâlvă în tot corpul profesional al ceferiştilor.

    Vitezometrul cu memorie –„cutia neagră“ – reţine orice abatere a locomotivei de la vitezele trenului stabilite în punctele de dirijare a traficului. Şi aproape orice abatere a locomotivei e interprtetată ca o greşeală a omului de la bord. Frânările de urgenţă, cauzate de neantrenarea dispozitivului „om mort“, încălcările limitărilor de viteză atrag sancţiuni care duc până la trimiterea mecanicului la examenul psihologic şi, în final, la retragerea dreptului de a mai conduce locomotiva.

    Are volan, dar e ambreiaj

    Ne-am căţărat în postul de comandă al locomotivei model EA 359, din 1984, de 125 de tone şi 6.936 de cai putere, care „ se hrăneşte“ cu 27.000 de volţi. Ne uităm la „volan“ un fel de ambreiaj – la mecanismele de pe culoarul locomotivei, privim la tehnica pe care trebuie să o pricepi dacă ai de-a face cu ea – conducte, bobine, mecanisme, instalaţii şi altele, la butoanele şi cadranele care alcătuiesc pupitrul de comandă.

    Multe lucruri aşezate cu temei ingineresc la un loc par a compune o maşinărie suficientă să înfrunte drumuri grele, dar ceva lipseşte. Nu există toaletă. Mecanicii au la dispoziţie doar un bazinet, ca alea de prin spitale, care se duc sub patul bolnavilor netransportabili. Aflăm că, şi aşa, ajung să folosească rar improvizaţia asta:

    „În cursă, pleci cu «nevoile» rezolvate, ştii ce şi cât mănânci, câtă apă bei, să nu ai probleme pe traseu, cinci-şase ore, cât e o cursă lungă de 400 – 500 de kilometri“, ne spune Pascaru.

    Pe ritm de „joantă“

    Au argoul lor, ca-n orice profesie veche. „Ciocănarii“ sunt ceferiştii care bat cu ciocanele cu coadă lungă în roţile trenului. Urechea lor exersată le spune dacă oţelul are cumva vreo fi sură. Ar mai fi „mişchiriştii“. Aici intră impiegaţii de mişcare, şefii de gări, cei care răspund de programul trenurilor.

    Atât cât se poate, la noi, în România. Întârzierile sunt puse îndeobşte pe seama stării jalnice a infrastructurii. La „tracţionişti“ intră mecanicii de locomotivă. Ei sunt meseriaşii care ştiu viteza de deplasare a garniturii numai după ritmul bătăii roţii la «joantă», sau peste macaz, fără a citi vitezometrul: «ta-ta», la „joantă“, sau «ra-tata », la macaz“. Ce-i aia „joantă“?! E legătura de la capătul şinelor de cale ferată, care asigură o constanţă a drumului.

    Între ei, mecanicii îşi dau porecle şi potrivit zonei din care provin. Avem „broscari“ de Paşcani, pentru că triajul lor e într-o zonă care bălteşte şi unde broaştele nu tac niciodată. Colegii „ţapinari“ vin din Bucovina plutelor de altădată. Cele mai bune rute? Spre şi din Moldova. În rest, întârzieri, cauzate de infrastructură. Cel mai bun pasaj e Bucureşti –Brazi – Braşov, pe unde un tren poate circula cu 140 km/h.

    Sirena, clopotul ceferistului

    Greu am putea bănui de ce au rămas pustii în ultimii ani acele cluburi ale ceferiştilor construite mai în fi ece gară. Bun, e limpede că s-au stins brigăzile artistice, dar parcă ăsta nu e motivul întreg. Ne dumireşte interlocutorul nostru. Mecanicii se întâlnesc rar de când cu plata salariilor pe card. Apropos, lefurile le-ar fi undeva pe la 2.000 de lei net pe lună (colegii „de afară“ au cel puţin 3.000 de euro, ştie el).

    „Dom’le, bancomatele ne-au îndepărtat! Înainte, în zi de salariu, stăteai la rând, cu colegii, la casierie. Ieşeam la o bere, mai luam legătura, socializam. Ne povesteam ce-am făcut, ce-am văzut. Acum, fi ecare mecanic merge singur la bancomat. Te piteşti, să nu-ţi vadă cineva codul. Ne-am sălbăticit!“, povesteşte cu regret băcăuanul care n-ar zice pas unei după amieze pe lună de bere şi poveşti cu colegii.

    Ceva, un anume zgomot ce-i numai în puterea lor, îi uneşte, totuşi, fi e şi în gând. La moartea unui coleg de depou, acestuia i se aduce un ultim omagiu. Când mortul este scos din biserică, toţi mecanicii de locomotivă trag sirena, în acelaşi timp. „De asta auziţi, uneori, mai multe locomotive şuierând. E ultimul salut“.

    Tracţioniştii n-au un ţel anume, ei lucrează cu ambiţii cuminţi născute din spaime de inventar: „Să ies la pensie şi să spun că nu am strâmbat nici un cui, cât am fost la CFR!“. Bucuria lor cea mare e atât de discretă încât aproape că n-o să ştie nimeni dintre cei care cumpărăm un bilet de tren. „Să tragi vagoanele la peron aşa încât oamenii să nu alerge după ele şi, peste toate, când mai vine câte unul la locomotivă săţi spună «Mulţumesc pentru drum!»“
    http://www.revistamiscarea.ro/viata-pe-calea-ferata/

      1. Pacat ca nu mai este datina de acum 32 de ani cand iesea la pensie un mecanic facea Bairam,, acum pleaca de zici ca a scapat di parnaie.Ps. eu am fost cu flori in gara la ultimul drum la multi colegi.Abi astept sa ies la pensie .

  7. Poate la aceste negocieri o sa avem parte de respectful pe care ni se cuvine . Am incredere in special in reprezentantul nostru D l M axim Rodrigo care este un cunoscatot al drepturilor noastre .

  8. Salariat c f r cu responsabilitati la siguranta circulatiei se va alinia de indata cu salariu minim pe economie de 10 ani nu ne mai baga nimeni in seama .negocieri la nesfarsit cu rezultate minime sau de fatada.studenti au drepuri ir noi platim cu sacrificii.

    1. Nu cred că este rău că studenții au facilitate de călătorie cu trenul pentru că este bine și pentru ei , dar și pentru CFR Călători ce are de primit contravaloarea facilităților de călătorie …
      Poate se va aproba STATUTUL și va exista și pentru ceferiști salariul cu valoarea de altădată …
      La CFR Călători negocierile la nesfârșit din ultimii ani au recuperat din ce se pierduse în ultimii 6 ani înainte de aceste negocieri la nesfârșit … și au pregătit sper rezultatele pe care le doresc în continuare salariații CFR Călători …

  9. poate se hotărăsc și cei de la FNFMC să se alăture

    1. Fiecare Federație are strategia ei și poate la sfârșit punctează decisiv …

  10. Sa fie in ,, ceas bun ” , de 27 de ani mecanicul a ajuns ,, paria ” CFR -lui , si ceilalți participanți SC ,

    1. Sper ca SUS CFR Călători și FSTFR să reușescă să readucă mecanicii de locomotivă și automotor din nou în FAȚĂ …

  11. De la federatia cea mare miscare comercial nu a participat nimeni???Sau pe domnii de la M C ii doare la banana de proprii lor membri!Tot respectu pt cei prezenti!

  12. S-a castigat o batalie nu si razboiul,v-om fi fericiti numai atunci cand statutul în forma lui initiala va deveni si va fi respectat intocmai ca LEGE.

    1. Membrii de sindicat ai Alianței Federaților Tehnice Feroviare au câștigat încă o bătălie și mai sunt de câștigat încă patru bătălii pentru a câștiga Războiul …Și STATUTUL poate deveni LEGE …

  13. După ședința din comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale a Camerei Deputaților din data de 21.02.2017 SUNT MARI cei din comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale a Camerei Deputaților pentru avizul care l-au dat , SUNTETI MARI : Maxim Rodrigo, Măntescu Iulian și Petrache Georgel , jos palaria! Suntem mari noi cei din Alianța Federaților Tehnice Feroviare (din AFTF ) și suntem mulți , respectiv sindicatele din : FSTFR, FMLR , FNSIF FNST ELCATEL, FAF și FSL din GRAMPET .

  14. UNITI : Rodrigo, Măntescu și Petrache este altceva decât atunci când se duce doar Petrache sau când nu se duce nici unul . Ați văzut când nu ați fost nici unul Comisia Juridică din Camera Deputaților a dat aviz nefavorabil . Când ați fost cei 3 AFTF-iști la comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale a Camerei Deputaților în data de 21.02.2017 aceasta din 13 , 11 au fost pentru aviz favorabil, unul s-a abținut și unul a fost împotrivă . Mergeți în continuare voi AFTF-iștii la toate comisiile din Camera Deputaților și spunețile oful ceferiștilor .

  15. Domn’Maxim SUNTETI MARE, jos palaria! Ati reusit inca o data sa dovediti ca sunteti un LIDER CARE VA PASA! Un lider adevarat LASA DE LA EL SI cauta aliati… IN INTERESUL CELOR MULTI! Felicitari si aliatilor: DOMNILOR MANTESCU SI PETRACHE! Incercati in continuare, UNITI, sa fiti prezenti si la celelalte comisii..mai ales la aia de munca..c’ am auzit ca acolo e spilul al’mare! Dati de veste si in teritoriu….la palmasi…poate va ajutam si noi cu ceva…ca e INTERESUL NOSTRU! Si poate il smotociti si pe Dobrescu sau pe Mare…sau lor nu le pasa? Daca nu vor ..ziceti pe sleau…trimiteti vorba la talpasi…sa le zicem sa-i lase singurei, sa-si chiverniseasca agoniseala in liniste… Va urmarim…la sector de bloc…poate cade si vre-un semnal pe rosu! RESPECT LA TOTI TREI!