Legea 1/2016 pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011

Anul 2016 începe în domeniul legislativ cu Legea nr. 1/2016 din 11/01/2016 ce a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 26 din 14/01/2016, lege pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011.
Aceasta prevede printre altele:

2. Articolul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 24. – (1) La cererea organizaţiei sindicale şi cu acordul membrilor acesteia, angajatorii vor reţine şi vor vira sindicatului cotizaţia de sindicat pe statele lunare de plată.
(2) Cotizaţia plătită de membrii de sindicat este deductibilă în cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat, potrivit prevederilor Codului fiscal.”

vezi aici: Legea 1 din 2016_modificare Legea dialogului social

SHARE

15 Responses

  1. În legătură cu managementul dezastruos al conducerii Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători”, FSTFR sesiza organele decidente ale Statului Român din anul 2013.
    ,, Federaţia Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR) a sesizat, pe 19 august 2013, Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar, din cadrul Consiliului Concurenţei, în legătură cu managementul dezastruos al conducerii Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători”, în frunte cu managerul privat Valentin Dorobanţu. După mai bine de o lună, preşedintele Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar, Otilian Neagoe, a dat un răspuns de complezenţă şi a pasat responsabilitatea soluţionării celor sesizate de sindicalişti către Ministerul Transporturilor.
    Preşedintele FSTFR, Gabriel Maxim Rodrigo, a solicitat Consiliului Concurenţei să verifice dacă CFR Călători „respectă prevederile legale ale Contractului de prestări servicii publice în transportul feroviar de călători pentru perioada 2012-2015″. Reprezentantul sindicaliştilor a cerut să se verifice modul prin care managerul privat Valentin Dorobanţu a desfiinţat, de la începutul anului 2013 şi până acum, „un număr de 150 de trenuri de călători rentabile din punct de vedere financiar pentru companie, trasee care, ulterior, în bună parte, au fost preluate de către operatorii privaţi de transport feroviar de călători”.,, .
    Citiți mai mult pe :
    http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=4&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjv4rvv5L3KAhUG3iwKHR_RBtAQFggsMAM&url=http%3A%2F%2Fwww.ziuanews.ro%2Fdezvaluiri-investigatii%2Fconsiliul-concurentei-gireaza-jaful-de-la-cfr-calatori-104920&usg=AFQjCNFuy6dapYWR35XHq28AaY3YORXT9w&bvm=bv.112454388,d.bGg

  2. ,, Oana Manolescu, deputat: Una este să îi dai un claxon scurt şi alta este să claxonezi până îl scoţi pe cel din faţă din sărite.
    Reporter: Poliţiştii spun că e o problemă. Ei nu au cum să dovedească dacă a claxonat scurt sau să îl depisteze într-o intersecţie. Nu se poate dovedi fapta.
    Oana Manolescu: Mda.
    Deşi iniţiatorii acestei propuneri legislative susţin că toate ideile lor vor duce la dispariţia şoferilor agresivi, senatorii nu au cerut până acum opinia Ministerului de Interne sau a Poliţiei Române.
    „Un poliţist nu poate demonstra că ce a auzit este claxonul meu şi nu claxonul celui din dreapta sau stânga. Claxonul nu a fost inventat la maşină ca un gadget. Inclusiv acest claxonat este util întrucât dacă nu ne defulăm o să luăm parul ca să spargem parbrizul celui din faţă”, spune Ana Bulai, psiholog. ,, .
    Citiți mai mult pe :
    http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Proiect+de+lege+Soferii+care+abuzeaza+de+claxon+pot+ramane+fara+?ref=yfp

  3. ,, Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești. ,, .
    ,, Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit. ,, .
    http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=8&cad=rja&uact=8&sqi=2&ved=0ahUKEwjY2uPR1bvKAhWJQBoKHeiLDjsQFgg4MAc&url=http%3A%2F%2Falba24.ro%2Fpe-24-ianuarie-romanii-sarbatoresc-mica-unire-primul-pas-spre-romania-afla-prin-cate-peripetii-au-trecut-stramosii-nostri-pentru-tara-161497.html&usg=AFQjCNF3prCI-W3UbnYAWDSaaei-YvZLzg&bvm=bv.112064104,d.bGg

  4. ,, Maxim Rodrigo, sindicalist: Neavand aceste unitati de deszapezire,la care se adaugă materialul rulant vechi si neavand garnituri, vagoane, automotoare, rame care sa faca fata pe vreme rea se intampla astfel de situatii pe calea ferata.” ,, .
    Citiți mai mult pe :
    http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=4&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiKlOi4tLXKAhWBORoKHcPSDXkQFggjMAM&url=http%3A%2F%2Fstirileprotv.ro%2Fvideo%2Fpasagerii-din-trenul-arad-constanta-au-mers-12-ore-in-vagoane-plina-de-zapada-explicatia-data-de-cfr-calatori%2F61764137&usg=AFQjCNHPMgqMD7rrvO37hv8E2bogveKFeg&bvm=bv.112064104,d.d2s

  5. ,,În timp ce, în Japonia, un tren cu șapte vagoane plutește deasupra șinei de cale ferată cu o viteză de peste 500 km pe oră, în România, s-a ajuns la „performanţa“ ca 100 de kilometri să fie parcurşi în două ore. Viteza medie s-a redus cu 20 kilometri pe oră faţă de acum 25 de ani. În acest ritm, există riscul ca, într-o jumătate de secol, trenurile de călători nici să nu mai plece din staţie – dacă, nu cumva, compania falimentează între timp. Situaţia s-a degradat de la an la an, chiar dacă, la sfârşitul lui 2014, societatea obţinea un profit contabil. Starea parcului rulant, calitatea serviciilor de întreţinere şi planurile de achiziţii nu prea dau speranţe de redresare. ,, .
    Citiți :
    http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=7&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiq34fIzrvKAhWHGCwKHXDYC80QFgg2MAY&url=http%3A%2F%2Fwww.capital.ro%2Fdaca-o-tin-tot-asa-in-50-de-ani-trenurile-cfr-calatori-nici-nu-vor-mai-pleca-din-statie.html&usg=AFQjCNGe81IgSMqZirL0ItZ4kx55iFsZlA

  6. FSTFR consideră că Statul Român până reușește să reînoiască parcul de material rulant al SNTFC,,CFR Călători,,SA , ar trebui să se oblige SCRL Brașov SA să repare locomotivele SNTFC,,CFR Călători,,SA astfel încât să se asigure cetățenilor români un transport prin operatorul de stat cu un confort ridicat. În acest sens Statul Român ar trebui să prevadă bani suficienți în BVC-ul annual al CFR Călători pentru reparații la locomotive, rame electrice și automotoare astfel încât acestea să nu mai rămână imobilizate din lipsă piese pentru reparații …
    De asemenea SNTFC,,CFR Călători,,SA, atâta timp cât nu readuce prin absorbție SCRL Brașov SA în propia componentă, ar trebui în baza Legii nr 1/2016 să inițieze negocieri obligatorii la CCM la nivel de Grup de Unități Feroviare și să facă demersurile necesare ca SCRL Brașov SA să facă parte din Sectorul de Activitate Transporturi și Servicii Conexe și nu din alt Sector de Activitate ca în prezent …

  7. Cred că FSTFR dacă se va implica va pune întrebarea : Dacă SCRL Brașov SA reprezintă numai salariați reparatori de locomotive și automotoare ale CFR Călători, atunci ce reprezintă insolvența SCRL Brașov SA ?
    Cred că FSTFR dacă se va implica va pune și întrebările :
    -Când Sindicatul Reparatorilor din Depoul București Călători reprezentat legal de Președinte Maxim Lucian Mihail , sindicat afiliat la FSTFR, a anulat în 2013 în instantă înregistrarea CCM 2012-2014 la nivel de SCRL Brașov SA, cine din conducerea SCRL Brașov SA și cine din conducerea Federației Reparatorilor de Locomotive din România (FRLR) semnatare ale CCM 2012-2014 la nivel de SCRL Brașov SA au fost făcuti răspunzători de negocierea ilegală a unui CCM pe care instanta la desființat prin anularea după un an de funcționare ilegală a înregistrării la ITM Brașov a CCM 2012-2014 la nivel de SCRL Brașov SA ?
    – Cine a plătit pentru funcționarea ilegală timp de un an a SCRL Brașov SA ?
    -Cine plătește că s-a continuat în același stil și a urmat așa zisa inevitabila intrare în insolvență a SCRL Brașov SA ?
    -Cine din conducerea SCRL Brașov și/sau unii din conducerea FRLR etc își va permite să facă presiuni asupra salariaților SCRL Brașov care vor să devină din nou membrii de sindicat ai FSTFR ?
    FSTFR sigur se va adresa factorilor decidenți din România cu întrebări de genul : Autoritățile Statului Român ce spun ? DNA ce spune ?

  8. Domnule Bacteru referitor la articolul menționat cred că se referă și la faptul că de exemplu la SNTFC,,CFR Călători,,SA ce are Filiala SCRL ,,Brașov ,,SA se va încheia obligatoriu și CCM la nivel de Grup de Unități Feroviare .
    ,, Contractele colective de muncă se negociază şi la nivelul regiilor autonome, companiilor naţionale, asimilate
    grupurilor de unităţi ,, .

    1. Cred că Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România trebuie să se implice din nou astfel încât să-și aducă din nou în rândurile sale membrii de sindicat ce sunt salariați ai SCRL Brașov SA și împreună cu aceștia să facă demersurile necesare pentru a scoate din ireala insolvență pe salariații ce sunt reparatori de locomotive și automotoare și care dacă ar lucra continuu 10 ani de zile tot nu ar finaliza reparațiile la materialul rulant al CFR Călători .
      FSTFR trebuie să țină cont că la SNTFC,,CFR Călători,,SA ce are Filiala SCRL ,,Brașov ,,SA se va încheia obligatoriu și CCM la nivel de Grup de Unități Feroviare în baza Legii nr. 1/2016 și acolo la negocieri la noul CCM la nivel de Grup de Unități trebuie să meargă o organizație sindicală cu experiență ca FSTFR pentru că FRLR nu a demonstrat nimic în perioadă cât a vrut să fie și a fost singura organizație sindicală care să negocieze CCM la nivel de SCRL Brașov SA și în perioada cât a vrut să fie și a fost singura organizație sindicală care împreună cu conducerile SCRL Brașov SA au condus SCRL Brașov SA la INSOLVENȚĂ…

  9. Domnule Bacteru referitor la articolul menționat cred că se referă la BUGETARI deoarece se precizează că :
    ,,În contractele colective de muncă încheiate la nivel de sector de activitate, pentru personalul din sectorul bugetar ,, .

  10. 8. După articolul 138 se introduce un nou articol, articolul 1381
    , cu următorul cuprins:
    “Art. 1381
    . – (1) Contractele colective de muncă se negociază şi la nivelul regiilor autonome, companiilor naţionale, asimilate
    grupurilor de unităţi, precum şi la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice care au în subordine sau în coordonare alte persoane
    juridice care angajează forţă de muncă. În cazul autorităţilor şi instituţiilor publice care au în subordine sau în coordonare alte
    persoane juridice care angajează forţă de muncă, contractul colectiv se încheie între conducătorul autorităţii sau instituţiei publice şi
    sindicatele legal constituite şi reprezentative, potrivit legii.
    (2) În contractele colective de muncă încheiate la nivel de sector de activitate, pentru personalul din sectorul bugetar, părţile vor
    stabili expres modalităţile de negociere a contractelor colective de muncă la nivelul autorităţilor şi instituţiilor care au în subordine
    sau în coordonare alte persoane juridice care angajează forţă de muncă, autorităţi/instituţii aflate în coordonarea sau în
    subordonarea autorităţii publice centrale.”